Cancerul ovarian – cauze, simptome, tratament

Interviu cu medicul specialist Prim. Univ. Prof. Dr. Fritz Nagele

Cancerul ovarian este pe locul 5 în România, ca afecțiune malignă ginecologică.
În comparație cu anul 1990 și până în anul 2012 atât rata incidenței, cât și rata mortalității a scăzut semnificativ. Scăderea incidenței cancerului ovarian se explică prin utilizarea pe scară largă a pastilei anticoncepționale. Administrarea pastilei anticoncepționale, timp de cel puțin cinci ani, reduce riscul de apariție a cancerului ovarian cu aproximativ 30%.
 
Diagnosticarea și stadializarea corectă, precum și administrarea tratamentului într-o instituție medicală cu o experiență vastă în acest diagnostic, sunt factori esențiali pentru un prognostic pozitiv.

Care sunt cauzele cancerului ovarian?

Aproximativ 15% din cancerele ovariene s-au dezvoltat pe baza factorilor de risc genetic. Acești factori sunt, pe de o parte, mutații BRCA1/2 și, pe de altă parte, HNPCC (carcinom colorectal non-polipos ereditar) sau sindromul Lynch.
 
Femeile care au o mutație BRCA1 au un risc de dezvoltare a cancerului ovarian de 15-55%. La femeile cu mutația BRCA2, acest risc este de aproximativ 25%. Dacă o femeie are sindromul HNPCC sau Lynch, riscul de dezvoltare a unui carcinom ovarian este de aproximativ 3% până la 15%.
 
Riscul general pentru o femeie de a dezvolta cancer ovarian, pe parcursul vieții, este de aproximativ 1,5%, acest risc fiind mai crescut după vârsta de 60 de ani.

Care sunt simptomele cancerului ovarian?

Simptomele sunt, în special în stadiile incipiente, inexistente sau foarte generale. Flatulența, scăderea apetitului și durerea abdominală sunt posibile. Mai târziu, există o senzație de presiune în abdomenul superior, dureri abdominale, greață, dificultăți de respirație și o creștere a circumferinței abdominale.

Cu toate acestea, deoarece aceste simptome sunt prezente și în cazul mai multor afecțiuni cum ar fi de ex. în bolile intestinului, diagnosticul este deosebit de dificil de emis într-un stadiu incipient. Din acest motiv, cancerul ovarian este diagnosticat, în majoritatea cazurilor, doar într-un stadiu avansat.

Cum se diagnostizchează cancerul ovarian?

O intervenție chirurgicală se efectuează atât pentru diagnosticarea corectă, cât și pentru aplicarea terapiei. Prima etapă a diagnosticării constă în determinarea anamnezei pacientei, un consult clinic ginecologic și o ecografie intravaginală.

Pentru confirmarea diagnosticului și pentru determinarea eventualei răspândiri a tumorii, se efectuează un examen CT. Diagnosticul poate fi emis cu exactitate numai după prelevarea biospiei, în cadrul chirurgiei oncologice, cum ar fi de ex. laparoscopia.
În cadrul consultului ginecologic, medicul specialist poate determina, prin palpare și ecografie, probabilitatea ca tumora să fie de natură benignă sau malignă.
 
Markerul tumoral CA125 este, de aemenea, un indicator util. Cu toate acestea, trebuie menționat că acest marker tumoral poate fi crescut și în cazul altor afecțiuni benigne sau maligne.
 
În cadrul procesului de diagnosticare trebuie inspectat, în mod standardizat, întregul abdomen, iar răspândirea tumorii trebuie descrisă printr-un sistem de stadializare, pentru a putea specifica posibilitatea unei rezecții complete a tumorii.
 
Stadializarea

Conform clasificării FIGO, cancerul ovarian este împărțit în patru stadii: 

Stadiul I: Tumora este limitată la ovare

Stadiul II: Tumora se răspândește în pelvis (de exemplu, în trompele uterine)

Stadiul III: Tumora este răspândită în peritoneu, în afara bazinului. Ganglionii limfatici afectați, din spatele peritoneului, indică de asemenea stadiul III

Stadiul IV: Tumora a format deja metastaze în organele îndepărtate (de ex. în ficat sau în pleura)

Cum se tratează cancerul ovarian?

Atât pentru diagnosticarea corectă cât și pentru aplicarea terapiei se efectuează o intervenție chirurgicală, cu scopul de a îndepărta complet tumora identificată.

În stadiul incipient, când carcinomul ovarian se limitează la ovare sau la nivelul bazinului mic, este necesară eliminarea completă a organelor genitale interne, a omentumului, a ganglionilor limfatici retroperitoneali, pelvieni și para-aortici, este necesară o citologie, rezecția tuturor anomaliilor macroscopice, inspecția atentă a abdomenului superior și prelevarea biopsiilor peritoneale evidențiate.

În cazuri rare, cu carcinom unilateral foarte diferențiat în stadiul 1a (tumoră limitată la ovar) și dorința de a avea copii, se poate aplica o procedură de conservare a organelor, în ceea ce privește uterul și celălalt ovar. Cu toate acestea, astfel de cazuri sunt  foarte rare și necesită o clarificare amănunțită a pacientei, precum și o operație foarte meticuloasă.

În cazurile de cancer ovarian avansat, scopul intervenției chirurgicale este îndepărtarea completă a tuturor formațiunilor tumorale, vizibile macroscopic. Prin urmare, terapia se împarte între chirurgia primară și chimioterapia neoadjuvantă.
Dacă se administrează o chimioterapie neoadjuvantă, situația pacientei trebuie re-evaluată după trei cicluri de chimioterapie, pentru a determina dacă se poate efectua intervenția chirurgicală. Aplicabilitatea terapiei chirurgicale depinde de reacția tumorii la tratament și de starea generală a pacientei.
 
Cancerul ovarian epitelial este tratat postoperator, în aproape toate cazurile, cu chimioterapie - cu excepția cancerului ovarian foarte diferențiat (gradul 1) în faza I FIG și gradul de diferențiere 1/2. Chiar și fără tratamentul postoperator, aceste paciente au un prognostic foarte bun, peste 90% prezintă o rată de supraviețuire de cinci ani. Condiția preliminară este stadializarea adecvată. 
 
Pentru toate celălalte femei este recomandat un tratament chimioterapeutic postoperator. Terapia standard constă într-o combinație de susbtanțe chimioterapeutice, fiind administrat un ciclu la fiecare trei săptămâni. Terapia este administrată pentru un total de șase cicluri, care, de regulă, pot fi aplicate în regim de ambulatoriu.

Care este prognosticul cancerului ovarian?

Cu cât tumora este detectată mai devreme, cu atât prognosticul este mai bun. Examinările ginecologice regulate, inclusiv ecografia intravaginală, pot detecta cancerul ovarian într-o fază incipientă.

Prognoza depinde și de alți factori, precum:

  • Stadiul tumorii
  • Tumora reziduală după operație
  • Starea generală a pacientei
  • Vârsta pacientei
  • Rezultatul histopatologic

În plus, infrastructura spitalului în care este tratată boala, precum și experiența medicilor, au un impact semnificativ asupra prognosticului. Calitatea tratamentului are un efect pozitiv asupra ratei de supraviețuire.