Intoleranțele alimentare: diferența dintre alergie și intoleranță

Intoleranța alimentară este termenul generic pentru orice reacție adversă care poate apărea după consumul unui aliment. Simptomele unei alergii alimentare și a unei intoleranțe sunt foarte des asemănătoare, însă cauzele și urmările pot fi fundamental diferite. Distincția este uneori dificilă, de aceea emiterea unui diagnostic exact necesită cunoștințe specifice, astfel încât un medic specialist în domeniu este impetuos necesar.

Alergia alimentară : sistemul imunitar intrat în derivă

În cazul unei alergii, sistemul imunitar combate - în mod fals - inofensivele molecule de proteine din alimente. Prima oară, sistemul imunitar localizează substanța presupus periculoasă iar apoi începe să formeze anticorpi de tip IgE; de aceea se face referire și la alergia mediată de IgE. Deja la următorul contact, corpul recunoaște substanța și determină anumite celule să elibereze cantități mari de histamine și alți hormoni pentru a se feri de „invadatori”.

În cazul alergiilor mediate de IgE se diferențiază între două forme:

„Alergia alimentară primară” apare de obicei în copilărie. La copiii de până la 6 ani domină alergiile la ouă de pui și la laptele de vacă; la școlari domină alergiile la arahide și nuci, iar la adolesecenți domină alergiile la pește și fructe de mare. În timp ce alergiile la lapte de vacă sau la proteinele din pui dezvoltă, de regulă, o toleranță în primul an de viață al copiilor, o alergie la nuci, pește și fructe de mare persistă până la o vârstă adultă sau chiar toată viața. Alergiile alimentare pot avea consecințe grave precum anafilaxia.

Simptomatologia tipică se instaurează la circa 30 de minute după consumarea alimentelor:

  • Mâncărimi puternice, înroșire și urticarie pe tot corpul
  • Greață până la vărsături, dureri abdominale severe și diaree
  • Umflarea feței și a gâtului
  • Probleme de respirație
  • În cazuri extreme: scăderea tensiunii arteriale, amețeli, colaps (anafilaxie)

„Alergia alimentară secundară sau asociată cu polenul” - alergia încrucișată este rezultatul unei alergii preexistente (adesea alergie la polen) și afectează de obicei adulții. Structurile proteice ale polenului sunt atât de asemănătoare cu cele ale alimentelor încât sistemul nostru imunitar le confundă și astfel se creează disconforturi (de obicei într-o formă mai blândă).

Alergiile încrucișate apar cel mai des sub următoarele forme:

  • Alergia la polen de mesteacăn se încrucișează cu alergia la fructe cu semințe mici și la fructe sâmburoase, la soja (nu este inclus și sosul de soja), nuci, morcovi, kiwi, smochine
  • Alergia la polenul de pelin se încrucișează cu alergia la țelină, miere, mușețel, curry, mango și litschi

Simptomatologia tipică include:

  • Simptomele se limitează de regulă la nivelul gurii și a faringelui
  • În cazul în care se consumă canități mari ale alergenului, acesta poate provoca și disconforturi gastrice

Intoleranțele alimentare : doza face otrava

Cele mai frecvente intoleranțe nu sunt de natură imunologică, ci sunt cauzate de un deficit de enzime sau de un defect în sistemele de transport. Ca urmare, ingredientele alimentare fie nu pot fi digerate, fie sunt slab digerate. Cu cât mai des este consumat un aliment care cauzează disconforturi, cu atât mai mari sunt problemele. Întrucât simptomele sunt uneori similare unei alergii, intoleranțele sunt adesea confundate cu o alergie.

Simptomele tipice sunt:

  • Dureri abdominale, crampe
  • Balonări, scaun moale, diaree
  • Oboseală

Cele mai frecvente intoleranțe sunt:

Malabsorbție de fructoză (adesea - în mod greșit - numită intoleranță la fructoză): Corpul are o capacitate redusă de a absorbi fructoza. Substanțele de fructoză ajung nedigerate în intestinul gros și hrănesc bacteriile. Acestea produc cantități mari de gaze și acizi organici.
Prevalența: ca. 10% din populație
 
Intoleranță la lactoză: datorită lipsei sau producției insuficiente a enzimei digestive lactază, zaharul din lapte nu poate fi valorificat și absorbit în sânge. Lactoza ajunge astfel în intestinul gros și - la fel ca în cazul malabsorbției de fructoză - este apoi procesată de bacterii.
Prevalența: ca. 10% - 20% din populație
 
Intoleranța la histamină: în acest caz există o deficiență sau un defect al enizmei de diaminoxidază (DAO), enzimă care are rolul de a degrada histamina. Cele mai frecvente declanșatoare sunt: băuturile alcoolice ( în special vinul roșu), brânza ( mai ales cașcavalul sau ementaler), ciocolata ( alimente care conțin cacao), salamul și alți cărnați cruzi, nucile, roșiile, varza murată, spanacul, peștele.
Prevalența: ca. 1% - 3% din populație
 
Intoleranța la gluten (celiachie): glutenul este o componentă a cerealelor. Boala celiacă sau intoleranța la gluten este o boală autoimună gravă care necesită o evitare consecventă a glutenului pe tot parcursul vieții. O reacție imună împotriva glutenului și transglutaminaza țesutului declanșează o inflamație cronică și deteriorarea mucoasei intestinului subțire. Chiar și numai urme de gluten pot provoca din nou o inflamație în intestinul subțire. Celiachia este asociată cu o paletă foarte vastă de simptome, însă la unii pacienți poate fi și complet asimptomatică.
Prevalența: ca. 0,5% - 1% din populație

Go back

Biroul international: Heiligenstädter Straße 46-48, 1190 Viena, Austria Icon Standort