Ziua mondială a inimii – 10 mituri despre prevenția corectă a bolilor cardiovasculare
Ce este adevărat și ce nu – mituri despre sănătatea cardiovasculară
Mitul nr.1: Un pahar de vin roșu pe zi protejează inima
Este adevărat – atât timp cât se consumă numai un pahar mic pe zi. Vinul roșu conține antioxidanți care pot avea un efect pozitiv asupra vaselor de sânge. Consumul regulat de alcool poate duce însă la dependență: abuzul de alcool dăunează întregului organism, în special ficatului și inimii, și poate cauza – în cel mai rău caz – decesul. Un consum maxim de 20 de grame de alcool pe zi (aproximativ 0,2 litri) pentru bărbați și 10 grame (0,1 litri) pentru femei este considerat favorabil pentru sănătatea inimii.
Mitul nr.2: Ciocolata dăunează inimii
Da și nu. Cine consumă ciocolată în mod excesiv va suferi probabil de supraponderabilitate. Acest lucru se datorează faptului că dulciurile conțin multe grăsimi, mai ales în varianta de ciocolată cu lapte sau ciocolată albă. Obezitatea este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare. Există însă și studii care arată că ciocolata poate proteja inima. Astfel, consumul zilnic de 7 grame de ciocolată neagră, cu un conținut ridicat de cacao, poate reduce riscul bolilor cardiovasculare datorită conținutului de flavanole din cacao.
Mitul nr.3: Exercițiile fizice utile necesită mult timp – altfel sportul nu ajută cu nimic
Nu este adevărat. Chiar și în doze mici, sportul și exercițiile fizice sunt foarte utile pentru prevenirea unui atac de cord. Chiar și relativ puțin sport în fiecare săptămână s-a dovedit a avea un efect pozitiv, cum au demonstrat mai multe studii: exercițiul fizic săptămânal de aproximativ 50 de minute, împărțit în mai multe sesiuni, reduce semnificativ riscul de deces. Așadar, sesiuni de sport scurte, dar practicate în mod regulat, sunt mult mai benefice decât inactivitatea fizică. Ideală este practicarea a trei sesiuni de sport pe săptămână, a câte 30 – 60 de minute fiecare.
Mitul nr.4: Sportul este periculos pentru inimă
Nu este adevărat – atât timp cât nu exagerați cu antrenamentul. Într-adevăr, riscul unei morți cardiace subite crește în timpul antrenamentului pentru sporturi de intensitate extremă, cum ar fi maratonul. Însă, dacă este practicat la un nivel de intensitate medie, atunci are un efect protector împotriva unui atac de cord. Prin urmare, nu trebuie să renunțați la sport de frica unui infarct miocardic. Totuși, pacienții cu probleme cardiace trebuie să se consilieze cu medicul specialist asupra intensității exercițiilor fizice recomandate pentru starea lor de sănătate. Ideal pentru pacienții care prezintă un risc de atac de cord este înscrierea într-un grup special de antrenament fizic adaptat pe probleme cardiace.
Mitul nr.5: Există colesterol bun și colesterol rău
Este adevărat. Medicii vorbesc despre colesterolul LDL ca fiind cel rău (lipidele din sânge): acest colesterol se depune pe pereții vaselor de sânge și cauzează arterioscreloza. Pacienții cu probleme cardiace și cu valori ridicate de colesterol LDL trebuie să urmeze o terapie medicamentoasă, pentru a scădea nivelul de grăsimi din sânge. Pe de altă parte, colesterolul HDL "bun" protejează vasele de sânge – un nivel ridicat de colesterol HDL este asociat cu o probabilitate redusă de a suferi de boli cardiovasculare.
Mitul nr.6: Grăsimea abdominală este mai dăunătoare decât grăsimea de pe șolduri
Este adevărat. Grăsimea de pe burtă prezintă un risc crescut în comparație cu grăsimea de pe șolduri sau fund. Grăsimea de pe șolduri se află sub piele ca o rezervă de energie pentru perioade nefavorabile – este un țesut adipos pasiv. Grăsimea de pe burtă, așa-numita grăsime viscerală, se formează în jurul organelor, de exemplu, în jurul intestinelor și ficatului. Unele dintre acestea pot favoriza diabetul și hipertensiunea arterială și, prin urmare, contribuie la bolile cardiovasculare. Circumferința abdominală nu trebuie să depășească 80 cm la femei și 94 cm la bărbați.
Mitul nr.7: Antrenamentul de forță nu este permis pacienților cu afecțiuni de inimă
Nu este adevărat. Pacienții cu probleme de inimă nu trebuie să facă o confuzie înte antrenamentul de forță și culturism. Antrenamentul cu greutăți mari poate dăuna inimii. Însă, antrenamentul de forță, de o intensitate medie, cu accentul pus pe anduranță este folositor pentru sportul de rezistență. Acest lucru se datorează faptului că prin aceste exerciții este formată musculatura necesară la nivelul abdomenului, spatelui și picioarelor. Acest lucru contribuie la un stil de viață activ și la o condiție fizică bună.
Mitul nr.8: Sexul este interzis pacienților cu risc de infarct miocardic
Nu este adevărat. Pericolul de muri de un atac de cord în timpul sexului nu este atât de mare precum se spune, cel puțin atât timp cât are loc cu partenerul stabil. Efortul depus în timpul sexului cu partenerul stabil este aproximativ la fel de intens ca și efortul depus pentru a urca două etaje pe scări: cine poate face față acestui efort poate face și sex fără nici o grijă. În cazul în care în timpul sexului apar simptome precum dispnee sau angină pectorală, atunci este necesară o consultație cu medicul specialist.
Mitul nr.9: Împotriva infarctului miocardic trebuie administrată zilnic aspirina
Nu este adevărat. Adimistrarea zilnică de acid acetilsalicilic – substanța activă din aspirină – nu este recomandată pentru toată lumea. Nu se recomandă administrarea de aspirină în scop preventiv. Datorită propietăților sale de a subția sângele, aspirina poate preveni într-adevăr un atac de cord; însă totodată poate cauza și reacții adverse precum hemoragii cerebrale sau sângerări în tractul gastro-intestinal. Pacienții cardiaci pot lua, de regulă, aspirină în mod regulat atât timp cât nu suferă de ulcer gastric sau nu prezintă o tendință crescută de sângerare.
Mitul nr.10: După un infarct miocardic trebuie să se renunțe la fumat
Este adevărat. Renunțatul la fumat este cel mai bun pas pentru sănătatea inimii. Fumatul este unul dintre principalii factori de risc pentru un infarct miocardic. Riscul de a suferi un al doilea atac de cord scade cu până la 50% dacă se renunță la fumat. Cea mai bună ocazie de a renunța la fumat este în primele zile după infarctul miocardic, încă în timpul spitalizării. Apoi trebuie să rămânem puternici pentru viața de zi cu zi. Pe unii oameni îi ajută, de asemenea, o terapie de substituție cu nicotină sau participarea într-un grup de renunțare la fumat.
Evitarea unui infarct miocardic secundar
Aproximativ două din trei persoane supraviețuiesc un infarct miocardic. Pentru acești pacienți este extrem de important să evite un al doilea infarct miocardic, deoarece șansele de supraviețuire a unui infarct secundar sunt semnificativ mai scăzute. Anumiți factori de risc precum predispoziția genetică, vârsta sau sexul nu pot fi modificați sau influențați, însă există și alți factori care pot fi influențați pentru a reduce riscul unui infarct miocardic secundar, un factor important fiind stilul de viață:
- Mișcare și sport în mod regulat
- O dietă sănătoasă cu un conținut redus de sare și grăsimi
- Evitarea stresului
