Cancerul de sân - Cauze, Simptome, Diagnoză și Tratament
Majoritatea modificărilor la nivelul sânului, în special în perioada de maturitate sexuală, sunt modificări benigne şi apar ca urmare a interacţiunilor ciclice a hormonilor sexuali feminini. De aceea nu înseamnă că fiecare nodul pe care îl palpaţi este automat un nodul malign.
• Modificări de dimensiune, formă şi motilitate ale sânului
• Înroşiri sau modificări inflamatorii ale sânului
• Apariţia zonelor cu pielea întinsă sau aspectul de „coajă de portocală”
• Adâncituri în zona mamelonului, şi piele aspră sau descuamată în jurul mamelonului
• Delimitarea unuia sau a ambelor mameloane (la femeile care nu alăptează)
Care sunt factorii de risc pentru cancerului de sân?
Cauzele dezvoltării cancerului de sân nu sunt cunoscute. Cu toate acestea, cunoaştem suficient de bine factorii de risc care cresc probabilitatea dezvoltării cancerului de sân. Această categorie a factorilor de risc include atât factori biologici, precum inexistenţa naşterii copiilor sau instalarea târzie a menopauzei, cât şi un stil de viaţă nesănătos sau o predispoziţie genetică.
De exemplu, la fiecare 10 dintre femeile afectate de cancerul de sân afecţiunea se explică prin modificarea materialului genetic. Aceste modificări pot fi moştenite. De regulă, în astfel de cazuri, există în familie o istoriede cancer de sân, putând fi constatate anomalii congenitale ale genei BRCA1 sau BRCA2. BRCA înseamnă Breast Cancer ( din engl."cancer de sân"). Femeile purtătoare de o genă modificată BRCA prezintă un risc foarte ridicat de dezvoltare a cancerului mamar şi ovarian. Femeile care se încadrează în această categorie au nevoie, în mod special, de un program intensiv și regulat de screening.
Cum se diagnostichează cancerul de sân?
Utilizarea pe o scară tot mai extinsă a echipamentelor cu raze Röntgen şi ultrasunete, pentru screening-ul cancerului mamar, a condus la identificarea precoce a modificărilor produse la nivelul sânului şi la o evaluare mai bună a acestora.
Din păcate, în ciuda tehnologiilor moderne, tumorile maligne pot fi confirmate sau infirmate foarte rar cu o certitudine absolută. Doar prelevarea unei mostre de ţesut (biopsie) face posibilă stabilirea unui diagnostic definitiv. De regulă, biopsia se efectuează în regim ambulatoriu şi durează ca. 30 minute. Având în vedere că prelevarea mostrei de ţesut se realizează sub anestezie locală, procedura este, practic, nedureroasă, iar zona puncţiei se vindecă în câteva zile.
Ce tratamente sunt posibile pentru cancerul de sân? Cum se alege metoda de tratament?
Tratamentul modern al cancerului de sân se bazează pe trei piloni: intervenție chirurgicală, iradiere şi terapie medicamentoasă.
Operaţia constituie în continuare etapa principală a tratamentului, reprezentând frecvent primul pas al tratamentului. În cazul păstrării sânului, fapt posibil în prezent în majoritatea cazurilor, această etapă este urmată de radioterapie. În timp ce metoda chirurgicală şi iradierea combat celulele canceroase la locul de origine a acestora, medicamentele anti-cancer pătrund prin sistemul circulator în întregul corp, permiţând în acest fel tratarea celulelor canceroase care au migrat deja către alte organe. Terapia medicamentoasă se administrează de obicei prin chimioterapie, preparate cu antihormoni, iar în ultima perioadă – sub formă de anticorpi. Administrarea chimioterapiei sau a preparatelor cu antihormoni depinde de comportamentul biologic al tumorii.
Care este pronosticul după intervenția chirurgicală? Care este riscul de recidivă?
În ultima perioadă, datorită măsurilor moderne de diagnoză şi tratament, pronosticul tratamentului cancerului de sân s-a îmbunătăţit considerabil. Totuşi, probabilitatea de recidivă depinde semnificativ de comportamentul biologic al celulelor canceroase.
De câţiva ani există posibilitatea evaluării destul de exacte a probabilităţii de recidivă şi a pericolului prezentat de o tumoră malignă, utilizând analiza genetico-moleculară. Aceste teste ne ajută, în special, să evaluăm necesitatea administrării chimioterapiei. În cazul spitalelor private PremiQaMed deținem o experienţă vastă în efectuarea acestor analize genetico-moleculare.
O tumoră benignă poate deveni malignă? Dacă da, care sunt factorii care influențează evoluția?
Majoritatea modificărilor produse la nivelul sânului sunt benigne şi nu reprezintă o afecţiune. Acestea se identifică în urma examinării individuale a sânului sau prin mamografie, iar dacă astfel de modificări nu generează probleme, nu este necesară îndepărtarea lor; de regulă însă astfel de modificări nu degenerează în forme maligne.
Totuşi, ne sunt cunoscute cazuri în care femeile care suferă de anumite forme de afecţiuni benigne ale sânului prezintă un risc crescut de dezvoltare a cancerului de sân. În ciuda metodelor moderne de investigaţie, nu s-a putut stabili cu certitudine absolută dacă o formaţiune nouă este într-adevăr benignă sau malignă. De aceea se impune verificarea sistematică a formaţiunilor nou constituite.
Opinia medicilor specialiști privind eliminarea preventivă a sânilor şi ovarelor (operaţia Angelinei Jolie)
În cazul a ca. 5 din 100 de femei afectate de cancerul mamar, cauza acestuia o reprezintă modificările produse la nivelul materialului genetic. Aceste modificări pot fi moştenite, însă nu toţi membrii familiei se îmbolnăvesc. Tipic pentru forma ereditară a cancerului mamar este faptul că afecţiunea se manifestă la câţiva membrii ai familiei, precum şi faptul că în majoritatea cazurilor cancerul este diagnosticat înainte de 40-50 de ani. În mod frecvent sunt afectaţi ambii sâni.
Cele mai importante gene asociate cu cancerul mamar ereditar sunt, în momentul de faţă, genele BRCA -1 şi BRCA -2. Modificările produse la nivelul genelor BRCA pot genera tulburări grave ale mecanismelor de regenerare, în urma cărora se dezvoltă celulele maligne. Femeile cu anomalii genetice ale genei BRCA- 1 prezintă un risc foarte ridicat de dezvoltare a cancerului mamar pe parcursul vieţii; în plus, creşte semnificativ riscul de a dezvolta cancer ovarian.
În cazul mutaţiei produse la nivelul BRCA-2 există, de asemenea, o probabilitate foarte mare de a dezvolta cancer mamar. Totuşi, riscul de cancer ovarian este mai redus apărând în schimb frecvent alte formaţiuni tumorale maligne. Femeile care prezintă mutaţia genelor BRCA 1 sau BRCA 2 trebuie să se înscrie în mod obligatoriu în anumite programe de screening. Aceste programe implică o monitorizare mult mai atentă şi utilizarea imagisticii prin rezonanţă magnetică precum şi a ecografiei vaginale.
După încheierea funcţiei fertile, femeile afectate de această boală pot efectua procedura de ovarectomie, în scopuri profilactice. Astfel, dispare aproape complet riscul apariţiei cancerului ovarian, iar după această intervenţie se reduce de două ori riscul apariţiei cancerului mamar. Dubla mastectomie profilactică nu exclude posibilitatea de apariţie a cancerului mamar, însă riscul apariţiei afecţiunii se reduce cu ca. 10%. Majoritatea femeilor care efectuează această operaţie recurg ulterior la reconstrucţia mamară cu ajutorul implanturilor (protezare).
Desigur că hotărârea de a elimina organe asociate în mod special cu feminitatea reprezintă o decizie extrem de importantă care trebuie gândită cu mare atenţie. Totuşi, de regulă, femeilor atinse de această afecţiune le este mult mai greu să trăiască cu gândul că prezintă o probabilitate mult mai mare de dezvoltare a cancerului mamar sau ovarian.
